A FOST TOPIT COIFUL DACIC DE LA COȚOFENEȘTI? CE SPUN PROCURORII OLANDEZI, DUPĂ ULTIMELE DATE ALE ANCHETEI
A FOST TOPIT COIFUL DACIC DE LA COȚOFENEȘTI? CE SPUN PROCURORII OLANDEZI, DUPĂ ULTIMELE DATE ALE ANCHETEI
Vești noi în cazul furtului din Olanda, care a șocat opinia publică românească dar și comunitatea internațională de arheologi: potrivit procurorilor olandezi, nu există indicii că prețioasele artefacte din aur, inclusiv Coiful dacic de la Coțofenești, ar fi fost topite. Informația a fost transmisă de Rador Radio România, citând surse oficiale din cadrul anchetei.
Prima audiere preliminară din acest dosar a avut loc săptămâna aceasta, iar în fața instanței au fost prezentate mai multe dovezi ce susțin acuzațiile formulate împotriva suspecților aflați în arest preventiv. Ancheta este în desfășurare, însă unul dintre aspectele cele mai îngrijorătoare – posibila distrugere a artefactelor – pare, cel puțin deocamdată, să nu se confirme.
Furtul a avut loc în luna ianuarie, la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde o grupare organizată a pătruns cu ajutorul unor explozibili, spărgând vitrinele de securitate și sustrăgând patru piese de tezaur: celebrul Coif dacic de la Coțofenești și trei brățări din aur, toate de o valoare istorică și culturală inestimabilă. Artefactele aparțin Muzeului Național de Artă al României (MNIR) și se aflau în Olanda în cadrul unei expoziții temporare.
Procurorii olandezi au declarat că toți suspecții refuză să coopereze, ceea ce agravează situația lor juridică. Refuzul acestora de a da declarații sau de a oferi informații utile anchetei ridică semne de întrebare, dar nu schimbă cursul investigațiilor, care continuă cu sprijin internațional.
Decizia de a împrumuta comorile arheologice către muzeul din Olanda a fost aspru criticată în România. La scurt timp după furt, directorul MNIR a fost demis, gest interpretat ca o asumare politică a unei erori administrative grave. Lipsa unor garanții suficiente de securitate pentru expunerea unor piese de o asemenea valoare a fost considerată o neglijență majoră.
Până la finalizarea anchetei și eventuala recuperare a pieselor furate, întrebarea rămâne: cât de protejat este patrimoniul României, chiar și atunci când este expus cu intenții lăudabile în afara granițelor?
Sursa foto : capital.ro
