Unic în România/ Instanța decide demolarea crucilor de la Cimitirul Valea Uzului

Unic în România –  instanța decide demolarea crucilor de la Cimitirul Valea Uzului. Asta a hotărât Tribunalul Bacău, a anulat autorizaţia joi, 10 Februarie autorizația de construire emisă pentru parcela românească din cimitirului militar Valea Uzului şi a dispus demolarea construcţiei ilegale, transmite agenția maghiară MTI.

Unic în România – instanța decide demolarea crucilor de la Cimitirul Valea Uzului. Minuta hotărârii a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată din România. Hotărârea judecătorească nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Minuta ședinței:

* Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei de interes a acţiunii formulate de reclamanta Asociaţia Pentru Protecţia Drepturilor Minoritare Miko Imre şi respinge acţiunea principală formulată de această reclamantă ca fiind lipsită de interes. Respinge excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesual active, privind reclamanta Comuna Sânmartin. Admite în parte cererea principală formulată de reclamanta Comuna Sânmartin. Admite acţiunea conexă formulată de Instituţia Prefectului – Judeţul Bacău şi Prefectul Judeţului Bacău. Anulează autorizaţia de construire nr 69/17.12.2018 pentru lucrări de construire monument cimitir internaţional şi 50 de cruci pentru eroii români emisă de Primarul Comunei Dărmăneşti şi dispune desfiinţarea lucrărilor executate în baza acestei autorizaţii de construire. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta UAT Judeţul Harghita. Respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie principală formulată de intervenienta UAT Judeţul Harghita pentru lipsa procedurii prealabile. Obligă pârâţii la plata către reclamanta Comuna Sânmartin a sumei de 350 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, calea de atac se va depune la Tribunalul Bacău -secţia a IIa civilă , sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, astăzi, 10.02.2022

Document: Hotarâre 89/2022 10.02.2022. Avocata Júlia Kis, reprezentantul legal al comunei Sânmartin, a declarat agenţiei ungare de presă MTI că procesul a fost suspendat anterior de către instanţă până la încheierea procesului care a clarificat statutul juridic al cimitirului. În octombrie anul trecut, însă, Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv decizia din martie 2019 a Consiliului Local Dărmăneşti, prin care acesta a transferat cimitirul militar Valea Uzului în domeniul public al oraşului. Astfel, în cursul prezentului proces s-a adus ca argument principal faptul că oraşul Dărmăneşti a emis autorizaţia de construire pe un teren care nu îi aparţinea. În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a inclus printr-o hotărâre cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului, după care, în aprilie a înfiinţat în mod arbitrar o parcelă românească în cimitirul aşezării depopulate Valea Uzului, aşezată la graniţa judeţelor Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul era îngrijit de comuna Sânmartin din Harghita, iar comunitatea maghiară îl considera un cimitir militar maghiar. În data de 6 iunie 2019, mii de români au intrat in cimitirul eroilor de la avea Uzului, peste lanțul uman format de secui pentru a participa la sfinţirea parcelei şi monumentului românesc.

Istoria se repetă :1994 au fost smulse crucile eroilor români – în 2022 instanța decide demolarea crucilor

„Cei care au uitat trecutul sunt condamnați să îl repete” spune un mare filosof și ceea ce se întâmplă zilele acestea se confirmă.

În 1994, cotidianul ”Adevărul de Cluj” nota  că ”peste 100 de cruci au fost smulse, arse și îngropate în cadrul unui ritual păgân!” .

La 30 august 1994, românii aflau că ,,100 de cruci purtând nume românești aflate într-un cimitir al eroilor, au fost smulse, și probabil, arse sau îngropate în cadrul unui ritual organizat de UDMR, bisericile romano-catolică și protestantă și ”veteranii luptători pentru apărarea pământului sfânt al patriei maghiare. Ne putem imagina fervoarea acestor profanatori de morminte, care se furișează noaptea ori năvălesc ziua în cimitir, aleg crucile pe care sunt trecute nume românești, le aruncă într-o groapă, și probabil, ținându-se de umeri, ca într-un dans ritualic, asistă la îngroparea ori la arderea lor. […] . Cu un simplu gest, numele românilor a dispărut pentru totdeauna, rămânănd doar cele ungurești – iar cimitirul a devenit unguresc,, titra Adevărul de Cluj.

Ca și cum această umilire nu ar fi fost de ajuns, profanarea crucilor eroilor de la Cimitirul Internațional de la Valea Uzului s-a petrecut într-o moment cu o semnificație aparte ,,Crima s-a petrecut cu ocazia unei manifestări comemorative organizată în Valea Uzului pentru a comemora împlinirea a 50 de ani de la luptele purtate în al doilea război mondial pe acele locuri. La ceremonial au participat populația maghiară locală, reprezentanți ai UDMR, ai preoțimii și câteva zeci de familii venite din Ungaria, special pentru acest eveniment. S-a cântat imnul ungar și s-a arborat drapelul Ungariei … după 1990 au ars mai multe biserici din zona secuimii – că politica Ungariei a fost întotdeauna aceiași să demonstreze că Transilvania nu este pământ românesc,,

Lipsa de reacție de atunci  a autorităților române pare ireală

,,Ar trebuie să ne întrebăm dacă aliații UDMR din Parlamentul României s-au gândit vreodată la perspectiva de a li se șterge numele după moarte, de pe crucile din mormintele transilvane. Ori speră ca mormintele lor să fie cruțate dacă pe cruci vor scrie, alături de nume, și mențiunea fost membru al PNȚCD, PL, PAC PDSR drept amintire a unei colaborări care să-i ferrească de un asemenea sacrilegiu … Cât despre reacția autorităților ce să mai vorbim,,.

Eroi sunt eroi indiferent de naționalitate

Iată că la 28 de ani distanță de la momentul în care crucile eroilor români, într-un ritual păgân, au fost smulse, arse și îngropate crucile eroilor români, în 2022 demolarea crucilor eroilor români este solicitată chiar de instanță. Istoria se repetă.

,,În Primul Război Mondial, în zonă se dau lupte crîncene. Valea Uzului dispune, în 1916, doar de un cimitir, ”civil”, al localității, cunoscută, la acel moment, drept ”Uzvolgy”, după denumirea din maghiară. Pe 8 martie 1917, trupele generalului Josef  Breit pornesc atacul asupra combatanților români și ruși. 45 de unguri pier, alți 215 sunt răniți. E momentul în care se decide ca o parte a țintirimului să fie transmormată în Cimitir Militar. Capela este ridicată de către ostaşii Regimentului 11 de Infanterie Pionieri din Muncaci (oraș aflat, astăzi, în Ucraina) care au participat în lupte, în memoria camarazilor căzuţi la datorie … Finalmente, până în 1918, aici sunt îngropați 350 de eroi maghiari din Regimentele 9 și 10 Honvezi. Situația monumentelor și gradul lor de degradare (unele ajungând și la 70 la sută). Multe dintre ele au fost refăcute prin grija părții române. În 1919, prin Decretul-Lege nr. 4106/12 septembrie, se decide apariția Societății ”Cultul Eroilor”, sub numele de Societatea ”Mormintelor Eroilor căzuți în Război”. Pentru că Cimitirul Militar din Valea Uzului pare părăsit, ”Cultul Eroilor” decide realizarea unor lucrări generale de delimitare, îngrijire și ameliorare: construcția unui gard de doi metri și a unei porți de acces, precum și crearea unor alei cu pietriș. De asemenea, ”Cultul Eroilor” se îngrijește și de aflarea și deshumarea unor eroi căzuți pe frontul Primului Război Mondial, identificați sau nu, și strămutarea lor, între 1926-1927, în Cimitirul Militar din Valea Uzului. În total, 793 de soldați căzuți în zonă, indiferent de naționalitatea lor. Apare și poarta de intrare, cu însemnele asociației. După cel de-al Doilea Război Mondial, în partea militară a cimitirului, sunt aduși, spre odihna veșnică, ostași de șase naționalități diferite: români, germani, ruși, italieni, sârbi și austrieci, căzuți, la datorie, în luptele din zonă. Toți eroi! La finele lui 1947 aici se găsesc rămășițele pământești a 1143 de soldați, astfel că locul devine cunoscut drept ”Cimitirul Internațional al Eroilor”. Până în 1990 e liniște. Se mai fac lucrări de întreținere în 1970 și 1984, cu sprijin atât din partea ungară, cât și din cea românească,,  – sursa

În loc de epilog

Mai rămâne o singură întrebare : reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române au sfințit crurile din Cimitirul Internațional de la Valea Uzului. Oare cum va reacționa Biserica Ortodoxă Română când se vor dărâma crucile – simbol puternic creștin.

,, Pentru că Sfânta Cruce este semnul credinței celui adormit, semnul lui Hristos și al biruinței Lui împotriva morții. Crucea, care străjuiește deci mormântul creștinului, arată că cel ce doarme sub scutul ei a adormit întru Hristos și cu nădejdea că se va scula împreună cu El la învierea cea de obște,,- sursa.

Despre crucile eroilor români de la Cimitirul Internațional de la Valea Uzului