Mircea Fechet îl atacă dur pe Dragoș Benea în disputa privind reorganizarea administrativă: „PSD vrea să redeseneze harta României”

Mircea Fechet îl atacă dur pe Dragoș Benea în disputa privind reorganizarea administrativă: „PSD vrea să redeseneze harta României”

Reorganizarea administrativ-teritorială a României provoacă un nou conflict politic în județul Bacău. Deputatul Mircea Fechet, fost ministru al Mediului și președinte al PNL Bacău, a lansat un atac public la adresa europarlamentarului Dragoș Benea, desemnat de PSD să coordoneze reforma administrativă din partea partidului.

Liberalul critică lipsa unor criterii clare pentru comasarea comunelor și avertizează că schimbările ar putea afecta un număr important de comunități rurale din județ.

Într-o postare recentă pe rețelele de socializare, Mircea Fechet contestă modul în care PSD intenționează să promoveze reorganizarea administrativ-teritorială și pune sub semnul întrebării transparența procesului.

„PSD vrea să redeseneze harta României pe semnătura lui Dragoș Benea”, afirmă deputatul liberal în debutul mesajului său. Criticile vin în contextul discuțiilor de la nivel național privind comasarea unităților administrativ-teritoriale cu populație redusă, un subiect care a revenit pe agenda politică odată cu desemnarea lui Dragoș Benea drept coordonator al reformei din partea PSD.

Fechet acuză PSD de poziții contradictorii privind comasarea comunelor

Una dintre principalele nemulțumiri exprimate de liderul PNL Bacău vizează declarațiile diferite ale reprezentanților social-democrați în privința caracterului voluntar sau obligatoriu al reorganizării. Mircea Fechet amintește că, în ultimele luni, lideri ai PSD au vorbit despre praguri demografice diferite și despre necesitatea consultării populației înaintea unei eventuale comasări.

Potrivit acestuia, fostul premier Marcel Ciolacu s-ar fi pronunțat împotriva desființării comunelor fără acordul comunităților, în timp ce Sorin Grindeanu ar fi susținut ulterior posibilitatea comasării localităților cu până la 3.000–4.000 de locuitori, condiționată de acceptul cetățenilor. Fechet susține că ultimele declarații ale conducerii PSD indică o schimbare de abordare, în condițiile în care ar fi luată în calcul și o reorganizare care să nu depindă exclusiv de acordul voluntar al administrațiilor locale. În opinia liberalului, autoritățile trebuie să clarifice public criteriile după care vor fi selectate localitățile vizate.

„Din cele 85 de comune ale județului Bacău, 60 sunt sub acest prag”

Deputatul atrage atenția că o eventuală extindere a criteriilor de reorganizare către comunele cu mai puțin de 5.000 de locuitori ar putea avea implicații importante pentru județul Bacău. Potrivit cifrelor prezentate de Mircea Fechet, 60 dintre cele 85 de comune ale județului s-ar situa sub acest prag, reprezentând aproximativ șapte din zece administrații comunale. Liberalul susține că în aceste localități trăiesc 187.446 de persoane, ceea ce ar reprezenta peste jumătate din populația rurală a județului. Printre exemplele enumerate de acesta se numără comunele Căiuți, Corbasca, Zemeș, Buhoci, Podu Turcului, Gura Văii și Mănăstirea Cașin.

Fechet amintește și de comunele Itești și Oncești, care au mai puțin de 1.500 de locuitori, prag discutat în contextul primei etape a comasării voluntare. Cifrele și exemplele sunt prezentate de deputat în argumentația sa politică și nu reprezintă o listă oficială a localităților pentru care s-ar fi decis reorganizarea.

Liberalul cere publicarea criteriilor și a listei comunelorDeși afirmă că reforma administrativă este necesară, Mircea Fechet consideră că aceasta nu poate fi realizată fără reguli transparente și fără informarea comunităților afectate.

„Propunerea mea este simplă: înainte de orice asumare a răspunderii, PSD să publice pragul, criteriile și lista comunelor. Negru pe alb”, transmite președintele PNL Bacău.

În opinia sa, lipsa acestor informații alimentează suspiciuni privind eventuale interese politice în stabilirea noii organizări administrative. Deputatul susține că o reformă de asemenea amploare trebuie să pornească de la criterii obiective, nu de la decizii luate exclusiv la nivelul conducerii partidelor.

Critici și privind gestionarea fondurilor europene în județul Bacău

În aceeași intervenție, Mircea Fechet readuce în discuție și activitatea administrației județene conduse de PSD, formulând acuzații referitoare la pierderea unei finanțări europene pentru un proiect de infrastructură rutieră. Liberalul susține că județul Bacău ar fi pierdut o finanțare de aproximativ 60 de milioane de euro, fiind, potrivit afirmațiilor sale, singurul județ din Regiunea Nord-Est aflat într-o asemenea situație în cadrul programului respectiv.

Fechet leagă această critică de activitatea politică a lui Dragoș Benea și de responsabilitatea PSD în administrația județeană. Afirmațiile privind pierderea finanțării reprezintă acuzații formulate de deputatul PNL și necesită verificarea documentelor programului de finanțare și a explicațiilor Consiliului Județean Bacău pentru stabilirea circumstanțelor exacte.

Reorganizarea administrativă, între obiectivele politice și consultarea comunităților

Disputa dintre reprezentanții PNL și PSD apare într-un moment în care reorganizarea administrativ-teritorială este discutată tot mai intens la nivel național. Una dintre variantele avansate în dezbaterea publică presupune stimularea comasării voluntare a comunelor cu populație redusă, în timp ce alte propuneri vizează criterii demografice mai largi. Deocamdată, includerea unei comune sub un anumit prag de populație nu înseamnă automat desființarea acesteia. Modificarea organizării administrativ-teritoriale presupune adoptarea unor măsuri legislative și respectarea procedurilor de consultare a populației.

Declarațiile lui Mircea Fechet deschid astfel o nouă dispută politică privind viitorul administrației locale din județul Bacău, în centrul căreia se află atât criteriile reformei, cât și rolul europarlamentarului Dragoș Benea în coordonarea proiectului din partea PSD.

Rămâne de văzut care vor fi criteriile oficiale ale reorganizării și dacă autoritățile vor prezenta o listă a localităților ce ar putea fi incluse într-un eventual proces de comasare.