Noi cerințe EUROPENE pentru cetățenii români: TAXE, MONITORIZARE și tranziție verde
Noi cerințe europene pentru cetățenii români: Taxe, monitorizare și tranziție verde
În 2025, statele membre ale Uniunii Europene au fost obligate să furnizeze Comisiei Europene date statistice detaliind aspecte precum consumul de carne, utilizarea autoturismelor non-electrice, numărul de vehicule pe familie și frecvența zborurilor private. Aceste informații sunt esențiale pentru calcularea amprentei de carbon și implementarea unei suprataxe împovărătoare, în conformitate cu obiectivele asumate în cadrul Comunicării „Pregătiți pentru 55”.
Comisia Europeană a extins Regulamentul delegat (UE) 2020/256, impunând statelor membre să colecteze și să transmită aceste date la Bruxelles. Deși această decizie este justificată în contextul tranziției către neutralitatea climatică, unele voci critică această abordare, acuzând autoritățile de introducerea unor taxe considerate excesive.
Se pare că există deja inițiative privind dezvoltarea unui software de monitorizare a comportamentului cetățenilor, cu scopul de a calcula amprenta de carbon.
Cu toate acestea, există temeri că implementarea acestor măsuri va duce la o creștere semnificativă a taxelor pentru utilizarea autoturismelor non-electrice, încălzirea locuințelor nealimentate cu energie electrică din surse regenerabile și consumul de carne. Aceste restricții și impozite ar putea duce la o scădere semnificativă a nivelului de trai în România.
Se discută despre o posibilă interdicție generalizată sau prohibiție a unor practici considerate nedorite, cum ar fi circulația mașinilor non-electrice sau încălzirea locuințelor cu gaze și lemne. Deși interdicția pare greu de aplicat, se preconizează că tarifele prohibitive și majorările de prețuri vor face aceste practici inaccesibile pentru majoritatea cetățenilor.
În ciuda promisiunilor de tranziție echitabilă, se ridică întrebări cu privire la impactul asupra diferitelor categorii de populație. Cu subvenții acordate doar celor aflate la limita subzistenței, cei cu venituri medii ar putea suferi o aliniere la nivelul celor săraci, în timp ce cei cu venituri mari ar fi nevoiți să se adapteze unui nivel de trai mai scăzut. Aceste măsuri restrictive par să afecteze în principal clasa de mijloc, în timp ce miliardarii ar putea rămâne relativ neafectați, având resursele necesare pentru a evita majoritatea acestor taxe.
În final, România trebuie să raporteze la Comisia Europeană o serie de informații referitoare la mobilitate, consumul de carne, parc auto și alte aspecte, evidențiind astfel o schimbare semnificativă în abordarea statelor membre pentru a atinge obiectivele climatice stabilite la nivel european.
