Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.
La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.
Astăzi, Comisia Europeană, organismul executiv european condus de președintele Ursula von der Leyen, propune noi schimbări pozitive în parcursul european, tocmai pentru a îmbunătății legăturile economice, culturale, politice și mai ales valorile comune între statele membre ale Uniunii Europene. Comisia a propus o serie de 6 priorități, care să faciliteze schimbările necesare dezvoltării unui viitor mai bun pentru Europa.
O Europă care protejează trebuie să apere justiția și valorile fundamentale ale UE.
Amenințările la adresa statului de drept periclitează fundamentele juridice, politice și economice ale Uniunii noastre. În viziunea președintei von der Leyen, statul de drept este esențial pentru o Uniune a egalității, a toleranței și a echității sociale.
În Orientările politice, Comisia a precizat fără echivoc că nu trebuie neglijat niciun aspect atunci când vine vorba de protejarea cetățenilor noștri. Securitatea nu reprezintă doar baza siguranței personale, ci contribuie, de asemenea, la protejarea drepturilor fundamentale și constituie temelia încrederii în economia noastră, în societatea noastră și democrația noastră, precum și a dinamismului acestora. În prezent, situația în materie de securitate este în continuă schimbare în Europa, fiind afectată de amenințările în evoluție, precum și de alți factori printre care schimbările climatice, tendințele demografice și instabilitatea politică din afara frontierelor noastre. Globalizarea, libera circulație și transformarea digitală continuă să aducă prosperitate, să ne ușureze viața și să stimuleze inovarea și creșterea economică.
Criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus, de asemenea, la reevaluarea noțiunii de amenințări la adresa siguranței și securității și a politicilor aferente. Criza sanitară a evidențiat necesitatea de a garanta securitatea atât în mediul fizic, cât și în cel digital. A pus în evidență importanța unei autonomii strategice deschise pentru lanțurile noastre de aprovizionare în ceea ce privește produsele, serviciile, infrastructurile și tehnologiile critice. A consolidat necesitatea de a implica fiecare sector și fiecare persoană în efortul comun de asigurare a faptului că UE este mai pregătită și mai rezilientă a priori și că dispune de instrumente mai bune care să îi permită să răspundă atunci când este necesar.
Viața noastră de zi cu zi depinde de o gamă largă de servicii – ca de exemplu, energia, transporturile și finanțele, precum și asistența medicală. Aceste servicii se bazează atât pe infrastructura fizică, cât și pe cea digitală, ceea ce amplifică gradul de vulnerabilitate și potențialul de perturbare. În timpul pandemiei de COVID-19, noile tehnologii au permis funcționarea multor întreprinderi și servicii publice, fie prin asigurarea conexiunii pentru lucrul la distanță, fie prin menținerea logisticii lanțurilor de aprovizionare. Însă acest lucru a deschis calea către o creștere extraordinară a atacurilor rău intenționate, în încercarea de a profita în scopuri infracționale de pe urma perturbărilor provocate de pandemie și de trecerea la lucrul la distanță de acasă.
UE a demonstrat deja modalitățile prin care poate aduce o veritabilă valoare adăugată. Începând din 2015, uniunea securității a creat noi corelări în modul în care politicile de securitate sunt abordate la nivelul UE. Sunt însă necesare mai multe eforturi pentru a implica întreaga societate, inclusiv administrațiile de la toate nivelurile, mediul de afaceri din toate sectoarele și cetățenii din toate statele membre. Creșterea gradului de sensibilizare cu privire la riscurile pe care le implică dependența29 și necesitatea unei strategii industriale europene solide30 sunt argumente pentru o UE cu o masă critică a producției industriale și tehnologice și pentru reziliența lanțului de aprovizionare. Forța constă, de asemenea, în respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a valorilor UE: acestea sunt o condiție prealabilă a unor politici de securitate legitime, eficiente și durabile. Prezenta strategie a uniunii securității stabilește direcții de lucru concrete de transpus în practică. Strategia are la bază următoarele obiective comune:
- consolidarea capacităților de depistare timpurie, de prevenire și de răspuns rapid la situații de criză: Europa trebuie să fie mai rezilientă pentru a preveni, proteja și a face față șocurilor viitoare. Trebuie să creăm capacități pentru detectarea timpurie și răspunsul rapid la crizele de securitate printr-o abordare integrată și coordonată, atât la nivel mondial, cât și prin inițiative sectoriale specifice (de exemplu, pentru sectoarele financiar, energetic, judiciar, al aplicării legii, al asistenței medicale, maritim, al transporturilor), plecând de la instrumentele și inițiativele existente31. Comisia va prezenta propuneri privind un sistem amplu de gestionare a crizelor în cadrul UE, care ar putea prezenta relevanță și pentru securitate;
- punerea accentului pe rezultate: o strategie axată pe performanță trebuie să aibă la bază o evaluare atentă a amenințărilor și a riscurilor, pentru a îndrepta eforturile către obținerea efectului optim. Strategia trebuie să definească și să aplice normele corespunzătoare și instrumentele adecvate. Sunt necesare informații strategice fiabile ca bază pentru politicile de securitate ale UE. În cazul în care este necesar un act legislativ al UE, acesta trebuie să fie monitorizat, astfel încât să fie aplicat integral, pentru a se evita fragmentarea și lacunele susceptibile a fi exploatate. Aplicarea eficientă a prezentei strategii va depinde, de asemenea, de asigurarea unei finanțări adecvate în următoarea perioadă de programare, respectiv 2021-2027, inclusiv pentru agențiile conexe ale UE;
- asocierea tuturor actorilor din sectoarele public și privat la un efort comun: actorii cheie, atât din sectorul public, cât și din cel privat, au fost reticenți în a împărtăși informații relevante din punctul de vedere al securității, din teama de a nu compromite securitatea națională sau din considerente legate de competitivitate.32 Însă cel mai ridicat grad de eficiență se poate atinge doar dacă toate informațiile sunt valorificate pentru a ne sprijini reciproc. Aceasta înseamnă în primul rând intensificarea cooperării între statele membre, cooptând autoritățile de aplicare a legii, autoritățile judiciare și alte autorități publice, precum și a cooperării cu instituțiile și agențiile UE, pentru a dobândi cunoștințele necesare și a efectua schimburile de informații necesare pentru identificarea unor soluții comune. Cooperarea cu sectorul privat este, de asemenea, esențială, cu atât mai mult cu cât industria deține o parte importantă a infrastructurii digitale și nedigitale care este esențială pentru combaterea eficientă a criminalității și a terorismului. De asemenea, cetățenii își pot aduce contribuția, de exemplu, prin consolidarea competențelor și a sensibilizării în sensul combaterii criminalității informatice sau a dezinformării. În fine, acest efort comun nu trebuie să se limiteze la frontierele noastre, ci trebuie create legături mai strânse cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune.
Într-o lume tot mai frământată, Uniunea Europeană este considerată în mare măsură unul dintre cele mai sigure locuri. Însă, acest lucru nu poate fi considerat ca fiind de la sine înțeles.
Aspectele legate de securitate trebuie acum privite dintr-o perspectivă mult mai amplă decât în trecut. Distincțiile artificiale între dimensiunea fizică și cea digitală trebuie depășite. Strategia UE privind uniunea securității reunește întreaga gamă de nevoi în materie de securitate și pune accentul pe domeniile cele mai critice pentru securitatea UE în anii următori. Strategia recunoaște, de asemenea, faptul că amenințările la adresa securității nu se limitează la frontierele geografice, precum și interdependența tot mai mare dintre securitatea internă și cea externă.
Securitatea noastră este corelată cu valorile noastre fundamentale. Toate acțiunile și inițiativele propuse în această strategie vor respecta pe deplin drepturile fundamentale și valorile noastre europene. Aceste drepturi și valori sunt temelia modului nostru de viață european și trebuie să fie în centrul tuturor acțiunilor noastre.
Prezenta comunicare cuprinde o strategie UE privind uniunea securității pentru a asigura siguranța, prosperitatea și bunăstarea cetățenilor pericolele trebuie înlăturate. Riscul de apariție a amenințărilor la adresa securității depinde de gradul de vulnerabilitate al modului de viață și al mijloacelor de subzistență. Cu cât gradul de vulnerabilitate este mai mare, cu atât este mai mare riscul ca această vulnerabilitate să fie exploatată. Atât vulnerabilitățile, cât și amenințările sunt în continuă evoluție, iar UE trebuie să se adapteze.
Mai multe informații pentru cetățeni despre subiectul prezentat mai sus se pot regăsi pe platformele oficiale ale Uniunii Europene: www.europa.eu, https://ec.europa.eu/commission/index_ro, http://www.europarl.europa.eu/portal/ro. Daca aveți întrebări despre Uniunea Europeană puteți contacta telefonic serviciul „Europe Direct” la numarul: 00 800 6 7 8 9 10 11 de oriunde în Uniunea Europeană, sau puteți lua legătura cu un centru de informare „Europe Direct” din zona dvs. pentru a obține informații sau a participa la un eveniment local. În județul Bacău funcționează încă din anul 2008 două centre de informare Europe Direct: la Bacău, având structură gazdă Universitatea „Vasile Alecsandri” și în orașul Comănești sub găzduirea administrației locale.
Contact Europe Direct Valea Trotușului Comănești
Consilier comunicare – Banu Carmen,
Tel: 0234 370 401 Mobil: 0747 850 104
