Acasă Actualitate Ce este Uniunea Europeană? Prioritățile Comisiei Europene:  Un nou elan pentru...

Ce este Uniunea Europeană? Prioritățile Comisiei Europene:  Un nou elan pentru democrația europeană

24
0

 

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii. Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

Astăzi, Comisia Europeană, organismul executiv european condus de președintele Ursula von der Leyen, propune noi schimbări pozitive în parcursul european, tocmai pentru a îmbunătății legăturile economice, culturale, politice și mai ales valorile comune între statele membre ale Uniunii Europene. Comisia a propus o serie de 6 priorități, care să faciliteze schimbările necesare dezvoltării unui viitor mai bun pentru Europa.

 

Într-o democrație sănătoasă și viguroasă, cetățenii își pot exprima liber opiniile, își pot alege liderii politici și pot avea un cuvânt de spus în privința viitorului lor.

Democrația din UE se confruntă cu provocări majore, de la intensificarea extremismului și ingerințe electorale, până la răspândirea de informații manipulatoare și amenințări la adresa jurnaliștilor.

Cetățenii ar trebui să fie în măsură să facă alegeri electorale într-un spațiu public în care opiniile diferite să poată fi exprimate liber. Mass-media, mediul academic și societatea civilă ar trebui să-și poată juca rolul în stimularea dezbaterii publice fără ingerințe răuvoitoare, interne sau externe.

Comisia Europeană își prezintă Planul de acțiune pentru democrația europeană cu scopul de a le da cetățenilor mai multă putere de acțiune și de a construi democrații mai reziliente pe teritoriul UE.

Planul de acțiune pentru democrația europeană anunță măsuri pentru:

  • Promovarea unor alegeri libere și corecte
  • Consolidarea libertății mass-mediei
  • Combaterea dezinformării

În această epocă marcată de revoluția digitală, cetățenii trebuie să poată face alegeri într-un context în care opiniile să poată fi exprimate în mod liber, faptele să poată fi deosebite de ficțiune, iar mass-media și societatea civilă să poată participa la o dezbatere publică fără să aibă de a face cu ingerințe răuvoitoare. Provocările cu care se confruntă UE nu se opresc la frontierele sale, prin urmare orice acțiune întreprinsă pe plan intern va avea un impact și în afara granițelor.

Măsurile vor fi puse în aplicare pe parcursul mandatului actualei Comisii. În 2023, cu un an înainte de alegerile pentru Parlamentul European, Comisia va revizui punerea în aplicare a planului de acțiune.

De la aderarea țării la UE în 2007, Comisia a monitorizat reformele realizate de România în domeniul justiției și al luptei anticorupție prin intermediul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), un cadru important de urmărire a progreselor realizate în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință stabilite.

În 2020, guvernul și-a reafirmat angajamentul de a relua reformele în domeniul justiției după regresele înregistrate în perioada 2017-2019. Acest lucru a contribuit semnificativ la detensionarea relației cu magistrații. Numirile la conducerea principalelor servicii de urmărire penală care au avut loc recent ar putea crea premisele pentru continuarea pe baze mai eficiente a activității de urmărire penală. Cu toate acestea, eforturilor în vederea modificării legislației relevante au fost înghețate pe fondul pandemiei de COVID-19 și al apropierii alegerilor naționale. Continuă să fie luate măsuri controversate, care au un impact negativ asupra independenței sistemului judiciar, cum ar fi înființarea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori. Faptul că aceste măsuri sunt în continuare aplicate sporește nesiguranța cu privire la funcționarea sistemului de justiție, mai ales din perspectiva efectului lor cumulat. În plus, unele dintre aceste măsuri pot, de asemenea, să se reverbereze negativ asupra personalului care lucrează în domeniul justiției, cu consecințe asupra eficienței acestuia.

România dispune de un cadru strategic național cuprinzător în domeniul luptei anticorupție, bazat pe participarea largă a actorilor instituționali de la nivel național și local. În ciuda progreselor realizate de România în ultimul deceniu în domeniul luptei anticorupție, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au pus sub semnul întrebării durabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă în prezent pe scena politică situația este mai puțin tensionată, instituțiile-cheie trebuie să funcționeze în condiții dificile, cu consecințe negative asupra punerii în aplicare a cadrului legislativ și asupra capacității instituționale. Principalele instituții din domeniu și-au continuat activitatea, însă, din considerentele menționate mai sus, a fost dificil pentru acestea să își mențină rezultatele solide/ratele de reușită de până acum, respectiv un număr ridicat de cazuri aduse în fața justiției și de hotărâri judecătorești de condamnare în cazurile de corupție la nivel înalt.

Modificările propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală creează insecuritate cu privire la eficacitatea cadrului juridic în materie de luptă anticorupție, motiv pentru care este important să se identifice soluții juridice și la nivelul politicilor prin care să se dea curs deciziilor-cheie ale Curții Constituționale în acest domeniu. Guvernul actual și-a reafirmat angajamentul de a realiza progrese în ceea ce privește componenta preventivă prin intermediul unei Strategii naționale anticorupție cuprinzătoare.

Au fost instituite garanțiile legale relevante cu privire la libertatea și pluralismul massmediei, însă există probleme la nivelul punerii în aplicare și al asigurării respectării cadrului legislativ existent. Nu pare să existe o transparență deplină cu privire la identitatea proprietarilor de mijloace de informare în masă, iar autoritatea de reglementare în domeniul audiovizual, Consiliul Național al Audiovizualului, nu dispune de resursele necesare pentru a-și îndeplini în totalitate atribuțiile. Mass-media este susceptibilă să fie supusă presiunilor politice, dat fiind că, în general, nu există prevederi legale specifice care să garanteze independența editorială, în afară de unele măsuri de autoreglementare la nivel de redacție de ziar sau de editor.

Procesul obișnuit de elaborare și promulgare a legilor este bine reglementat, existând inclusiv o structură instituțională extinsă care garantează existența unui sistem de control și echilibru, dar aceasta nu este întotdeauna eficace. Se recurge în continuare frecvent la ordonanțe de urgență ale guvernului, iar faptul că legislația este supusă unor modificări succesive necoordonate are, la rândul său, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv asupra mediului de afaceri. Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este un actor activ și a fost în măsură să ia poziție împotriva tentativelor de limitare a activităților sale. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

 

Mai multe informații pentru cetățeni despre subiectul prezentat mai sus se pot regăsi pe platformele oficiale ale Uniunii Europene: www.europa.eu, https://ec.europa.eu/commission/index_ro, http://www.europarl.europa.eu/portal/ro. Daca aveți întrebări despre Uniunea Europeană puteți contacta telefonic serviciul „Europe Direct” la numarul: 00 800 6 7 8 9 10 11 de oriunde în Uniunea Europeană, sau puteți lua legătura cu un centru de informare „Europe Direct” din zona dvs. pentru a obține informații sau a participa la un eveniment local. În județul Bacău funcționează încă din anul 2008 două centre de informare Europe Direct: la Bacău, având structură gazdă Universitatea „Vasile Alecsandri” și în orașul Comănești sub găzduirea administrației locale.

 

Contact Europe Direct Valea Trotușului Comănești

Consilier comunicare – Banu Carmen,

Tel: 0234 370 401  Mobil: 0747 850 104