DUNĂREA, PLUTIND PE PLASTIC: DEPUTATUL ROBERT ALECU CERE SOCOTEALĂ GUVERNULUI PENTRU POLUAREA FLUVIULUI ȘI A DELTEI

DUNĂREA, PLUTIND PE PLASTIC: DEPUTATUL ROBERT ALECU CERE SOCOTEALĂ GUVERNULUI PENTRU POLUAREA FLUVIULUI ȘI A DELTEI

Între cifre alarmante și tăceri administrative: o întrebare parlamentară scoate la lumină realitatea poluării cu plastic a Dunării și Deltei Dunării

La granița dintre patrimoniu natural și pasivitate instituțională, Dunărea devine, încet și sigur, sufocată de plastic. Într-un demers incisiv deputatul Robert Alecu, Circumscripția nr. 4 Bacău, adresează ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, o întrebare parlamentară complexă și bine documentată, vizând eforturile reale ale statului român în combaterea poluării fluviului și a Rezervației biosferei Delta Dunării cu micro și macroplastic.

Datele care fundamentează solicitarea nu lasă loc de interpretări liniștitoare. Conform unui raport al Asociației „Mai Mult Verde” din 2023, fluviul Dunărea transportă anual, pe sectorul românesc, aproximativ 48,5 tone de microplastic și 48 tone de macroplastic – o cantitate care se regăsește, în parte, în peștii consumați de oameni, în sedimente, în rețelele trofice și, mai ales, în ecosistemul unic al Deltei.

Cea mai afectată zonă este, potrivit raportului, stația de prelevare Moldova Veche, cu un flux de 93-100 tone de plastic anual – aproape cât întreaga cantitate raportată pe sectorul românesc. La Isaccea și Gruia, valorile sunt de 3-4 ori mai scăzute, dar nu mai puțin îngrijorătoare, având în vedere fragilitatea Deltei și capacitatea ei redusă de regenerare.

Întrebări punctuale, răspunsuri așteptate de o întreagă societate

Deputatul Robert Alecu solicită răspunsuri defalcate pe ultimii cinci ani, cerând detalii privind:

• Proiectele concrete de reducere a poluării cu plastic de pe Dunăre și din Deltă;
• Gradul de poluare cu plastic al afluenților Dunării, cum ar fi Prutul, Siretul, Oltul, Jiu sau Argeșul;
• Colaborarea României cu țările vecine – Ungaria, Serbia, Bulgaria, Moldova și Ucraina – în gestionarea acestei probleme transfrontaliere.

Este una dintre rarele întrebări parlamentare care nu doar semnalează o criză ecologică, ci cere și o radiografie administrativă detaliată, ceea ce ridică ștacheta răspunderii ministeriale.

Plasticul – inamicul tăcut care se macină în ape și explodează în lanțul trofic

Microplasticul – acele particule cu diametrul sub 5 mm – provine adesea din deșeurile vizibile (macroplasticul), care se fragmentează sub influența soarelui, a apei și a materialelor organice. Ele sunt incolore, invizibile pentru ochiul liber, dar extrem de persistente. Deja, în laboratoare europene și americane, microplasticul a fost descoperit în sângele uman, în placentă și în țesuturi pulmonare. Iar România, prin Dunăre și Deltă, este o conductă deschisă pentru acest poluant invizibil.

Pe de altă parte, lipsa unor stații de colectare eficiente, lipsa educației ecologice și un management deficitar al deșeurilor în multe localități riverane amplifică problema, iar acțiunile concrete ale statului sunt rareori transparente sau cuantificabile în rezultate.

Cooperare internațională sau formalism birocratic?

Una dintre întrebările-cheie din solicitarea deputatului vizează colaborarea transfrontalieră. Dunărea nu este un fluviu românesc, ci european, și doar un răspuns coordonat poate limita impactul. România face parte din Strategia UE pentru Regiunea Dunării, dar multe inițiative rămân la nivel de hârtie sau pilot, fără scalare reală.

Deputatul Robert Alecu Alecu cere detalii clare despre acordurile și proiectele comune cu Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina și Moldova, într-un context în care poluarea nu ține cont de granițe, dar reglementările naționale da.

Concluzie: nu mai e timp pentru strategii care plutesc pe apă

Întrebarea parlamentară formulată de deputatul Robert Alecu scoate la suprafață una dintre cele mai ignorate crize ecologice ale României. Dacă Ministerul Mediului va răspunde punctual, cu date concrete, societatea va putea evalua dacă avem o politică reală sau doar o simulare birocratică a preocupării față de natură.

Într-o țară în care politicile de mediu sunt adesea tratate ca rubrici de imagine, întrebarea deputatului Robert Alecu e un test de luciditate politică și responsabilitate administrativă. Până atunci, plasticul plutește nestingherit spre deltă. Și poate chiar mai departe, în farfuriile noastre.