O ieşeancă în albumul Chişinău 2023
E deja o tradiţie ca, anual, marile oraşe europene să editeze un album în care să prezinte dezvoltarea urbei şi personalităţile ce s-au remarcat în trecutul foarte recent. Chişinăul nu face excepţie, iar ediţia pentru anul 2023, care va apărea în cursul acestei luni, aduce cu sine o surpriză destul de mare. Prezenţa unei ieşence în paginile albumului. E vorba despre avocata Gianina Vera Poroşnicu, autorităţile de peste Prut ţinând să evidenţieze meritele ei pe tărâm cultural.
Asta pentru că, în ultimii zece ani, cunoscuta avocată a alocat foarte mult timp, foarte mulţi bani şi foarte mult suflet în mecenariat. A început cu Casa Zoller, transformată dintr-o dărăpănătură ce stătea să cadă, într-o bijuterie arhitecturală, respectând întru totul aspectul iniţial al clădirii. Nu s-a oprit aici. Pasionată de poezie, pictură şi muzică, doamna Poroşnicu şi-a cheltuit cea mai mare parte a banilor câştigaţi din avocatură pentru a reda Iaşului strălucirea culturală de altădată. Scurt rezumat: a început o amplă şi costisitoare acţiune de recuperare a colecţiei personale a celebrului anticar Dumitru Grumăzescu. De care-l leagă, spiritual, „obsesia” pentru Eminescu.
Că tot e ziua marelui poet, trebuie pomenit că Poroşnicu e deţinătoarea uneia din cele patru fotografii ale acestuia, fotografie care stă la loc de cinste în livingul Casei Zoller. Şi mai sunt multe alte obiecte de colecţie pe care le-a achiziţionat, intrând în mare concurenţă cu tatăl ei, vechi şi reputat eminescolog, domnul Vasile Geantău.
Pasul următor: investiţii masive în refacerea Cimitirului Eternitatea, care a ajuns deja obiectiv turistic. Pe banii ei s-au refăcut mormintele Otiliei Cazimir şi Dimitrie Anghel, a cumpărat şi s-a apucat de renovarea vestitului cavou al Uriaşei, cea mai recentă iniţiativă fiind cea din 21 noiembrie 2022, când a făcut parte din echipa de organizare a evenimentului „Oraşul Iaşi, Ecouri din trecut”, desfăşurat în amfiteatrul Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”. Atunci, personajul principal al manifestării a fost Olguţa Creangă Caia, descendentă a ilustrului povestitor.
Doamna Creangă Caia şi-a dobândit faima prin munca depusă pentru promovarea culturii româneşti pe teritoriul Basarabiei. Şi asta încă din 1973, în plină perioadă brejnevistă!
