POLITICAUltima ORA

„ORADEA NU MAI E A ROMÂNILOR?” – DEPUTATUL ROBERT ALECU ACUZĂ REMAGHIARIZAREA SIMBOLICĂ A UNUI ORAȘ ISTORIC

Tensiunile legate de identitatea culturală și simbolică din Transilvania au fost readuse în prim-planul scenei politice. Deputatul de Bacău Robert Alecu a avut marți o intervenție tranșantă în plenul Camerei Deputaților, acuzând administrația din Oradea și Ministerul Culturii de complicitate într-un proces sistematic de marginalizare a simbolurilor românești în spațiul public.

„Domnule președinte de ședință, stimați colegi, aduc astăzi în atenția Camerei Deputaților o situație revoltătoare”, a început deputatul Robert Alecu, denunțând ceea ce el a numit o „politică a monumentelor dezechilibrată și profund ofensatoare pentru majoritatea românească” din Oradea.

Monumente maghiare versus românești – o chestiune de proporție și legalitate

Deputatul băcăuan Robert Alecu a invocat un răspuns oficial al Ministerului Culturii la o întrebare parlamentară depusă în luna ianuarie, din care reiese că, după 1990, în Oradea au fost amplasate 18 monumente dedicate personalităților românești și 14 dedicate personalităților ungare. La o primă vedere, diferența nu pare semnificativă. Însă, raportată la structura etnică a municipiului – aproximativ 70% etnici români și 18% etnici maghiarideputatul Robert Alecu susține că proporția „reflectă un dezechilibru simbolic inacceptabil într-un oraș românesc”.

Mai grav, spune parlamentarul, este faptul că legea nu este respectată. Potrivit Legii nr. 500/2004, toate inscripțiile de interes public trebuie să fie însoțite de traduceri în limba română, cu caractere de aceeași dimensiune. Totuși, Alecu susține că 5 dintre monumentele maghiare sunt inscripționate exclusiv în limba maghiară, unul este în latină, iar alte trei nu au documentație clară, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind legalitatea acestora.

„Falsificarea istoriei” și simbolurile controversate

Printre monumentele criticate de deputat se numără statuia regelui Ladislau al Ungariei, amplasată „aproape în secret” în 2023, și cea a contelui Rhedey, finanțată din fonduri guvernamentale maghiare. Ambii sunt prezentați ca figuri istorice care au restrâns drepturile românilor în Transilvania. În plus, Alecu acuză că cenotafurile regilor Sigismund și Ladislau, amplasate în Cetatea Oradea, „falsifică istoria”, întrucât rămășițele lor nu se află, în fapt, pe teritoriul României.

Nu scapă criticii nici grupul statuar Holnaposok, pe care deputatul îl consideră o glorificare a „simbolurilor imperialiste austro-ungare”, și nici statuia poetului József Attila, cunoscut pentru viziunile sale revizioniste, inclusiv dorința reanexării Transilvaniei la Ungaria.

Bolojan, ținta acuzelor

Într-un atac direct, deputatul Robert Alecu a denunțat fosta administrație condusă de Ilie Bolojan pentru „marginalizarea deliberată a simbolurilor românești”. Deputatul Robert Alecu a menționat mutarea statuii lui Mihai Viteazul într-o locație mai puțin vizibilă și instalarea pe clădirea Primăriei a „Vulturului Ungariei” – un simbol care, în opinia sa, reprezintă mai mult decât o simplă alegere estetică: „Nu, nu vorbim de o coincidență, ci de o politică sistematică de remaghiarizare simbolică.”

Solicitări ferme către Ministerul Culturii

Deputatul Robert Alecu cere Ministerului Culturii verificarea legalității tuturor monumentelor amplasate după 1990 în Oradea și sancționarea administrației locale pentru eventualele abuzuri. „Oradea este un oraș românesc. Monumentele de for public trebuie să reflecte acest adevăr, nu să-l falsifice”, a declarat deputatul Robert Alecu în încheierea intervenției.

Reacții așteptate

Deocamdată, Primăria Oradea și Ministerul Culturii nu au transmis un punct de vedere oficial. Surse apropiate administrației locale susțin că monumentele maghiare au fost instalate în baza unor colaborări culturale și istorice, iar procesul de aprobare a urmat pașii legali. Rămâne de văzut dacă acuzațiile lansate de deputatul de Bacău vor genera o anchetă oficială sau vor fi tratate ca o simplă ieșire retorică, pe fondul unei sensibilități istorice persistente în regiune.

 

Articole asemănătoare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button

Descoperă mai multe la Acum TV

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura